Județul Bihor a fost înzestrat cu numeroase valori culturale, populare, materiale și imateriale (spirituale). Bisericile de lemn reprezintă un adevărat tezaur de artă veche pentru arhitectura românească, implicit pentru cea bihoreană. Bisericile din lemn – monumente arhitectonice, dar și lăcașe de cult - reprezintă oglinda simțului artistic înnăscut al meșterului român care le-a ridicat nu doar cu iscusința minții și priceperea mâinii, ci și cu dăruirea sufletului pătruns de iubirea față de Divinitate.
Profesorul Coriolan Petranu, în lucrarea: Monumentele istorice ale județului Bihor: I. Bisericile de lemn(1931, Sibiu), număra în urmă cu 85 de ani, 150 de biserici de lemn pe teritoriul bihorean. În prezent, în județul Bihor au fost identificate 77 de biserici de lemn. Dintre acestea, 62 au statut de monument istoric (15 de interes național și 47 de interes local).
O parte din bisericile de lemn din Bihor depășesc 300 de ani vechime. Prin vechimea lor, dar și prin valoarea elementelor conservate, o mare parte din bisericile din lemn din județul Bihor se pot constitui în adevărate obiective turistice. Popularizarea în rândul turiștilor a patrimoniului bisericilor de lemn din Bihor reprezintă o șansă de a ne cunoaște valorile culturale, cu rădăcini adânci în istoria acestui loc.
În acest material, vă vom prezenta câteva informații despre patru biserici de lemn din județul Bihor, incluse în proiectul ,,Drumul Bisericilor de lemn din Bihor” și promovate prin intermediul evenimentului ,,REDESCOPERĂ BIHORUL PE BICICLETĂ - BISERICI DE LEMN”, care va avea loc în data de 10 septembrie 2016.
Biserica de lemn Hotar cu hramul ,,Sfântul Gheorghe” din localitatea Hotar (comuna Țețchea)
Biserica de lemn ,,Sf. Gheorghe” este amplasată la aproximativ un kilometru de localitatea Hotar, în vechea vatră de locuire a hotărenilor, lângă aceasta aflându-se și un cimitir.
În lucrarea ,, Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei” (Godea Ioan, 1996), se menționează faptul că biserica ,,Sf. Gheorghe” din Hotar a fost ridicată în urmă cu 300 de ani, respectiv în anul 1714. Data construcției a fost inscripționată pe bârna de sus a portalului de la intrarea în tinda bisericii. În anul 1880 au fost aduse unele modificări construcției inițiale. Pictura interioară a bisericii a fost realizată în trei etape: cea mai veche datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea; a doua datează din anul 1881, iar a treia a fost realizată de pictorul Muller Kảroly în anul 1883.
Biserica de lemn din Hotar a fost construită pe o fundație din piatră de râu și are o înălțime de aproximativ 18 m. Pereții sunt din bârne de gorun, cu îmbinări în formă de T. Din punct de vedere arhitectural, biserica de lemn din Hotar prezintă următoarele caracteristici: absida altarului este poligonală, decroșată, cu cinci laturi, turnul clopotniței are forma coifului hexagonală, iar acoperișul navei și turnului este din șindrilă și prezintă o evazare la bază. La exterior, pereții bisericii sunt înconjurați de un brâu (motivul funiei), acesta fiind întrerupt doar în dreptul intrării. Consolele au profiluri lobate, iar ancadramentul intrării prezintă decorațiuni sculptate (două brâuri cu modelul funiei, paralele, curbate la partea superioară, care cuprind între ele o succesiune de frunze trilobate). La intrarea în pronaos și naos, ancadramentul este asemănător intrării principale. Biserica nu are prispă, iar intrarea se află înspre sud.
Datorită vechimii și arhitecturii de ansamblu, biserica de la Hotar a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice, ca edificiu de importanță națională (grupa valorică A).
Biserica de lemn cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din localitatea Fâșca (comuna Vârciorog)
Din lucrarea Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradiei (Godea, I., Cristache-Panait, Ioana, 1978), aflăm că biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” a fost construită în anul 1759, pe terenul familiei lui Ungur Petru. În anul 1873, biserica a fost strămutată pe vatra actuală a satului. În anul 1933 a suferit o reparație capitală, pereții fiind tencuiți cu lut amestecat cu pleavă de secară. Alte lucrări de restaurare au avut loc în anul 1977. Clopotul bisericii este vechi, datând din anul 1780.
Biserica are o înălțime de aproximativ 16 metri și a fost construită pe o fundație din piatră, iar pereții sunt făcuți din bârne de stejar, nu foarte groase. Din punct de vedere arhitectural, biserica prezintă o absidă poligonală decroșată cu cinci laturi, turnul clopotniței are forma coifului octogonală, pereții bisericii sunt din lemn, tencuiți, iar acoperișul navei și turnului este din șindrilă. Interiorul bisericii este simplu, fără picturi, în afara ușilor împărătești. Ancadramentele ușilor naosului și pronaosului sunt împodobite cu motivul frânghiei, încadrat de linii în zig-zag și rozete cu petale înscrise în cerc. Biserica are prispă pe latura de vest, iar intrarea se face tot dinspre vest.
Biserica de lemn din Fâșca este una dintre construcțiile la care nu s-a folosit fierăstrăul, bârnele au fost tăiate din topor, inclusiv capetele bârnelor prelungite în console, la colțurile navei și altarului.
Datorită vechimii sale și a elementelor arhitecturale conservate, biserica de lemn din Fâșca a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice, grupa valorică B – de importanță locală.
Biserica de lemn cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din localitatea Vârciorog
Biserica din lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din satul Vârciorog, a fost construită, probabil, în secolul al XVII-lea, într-o altă locație față de cea în care se află în prezent. A fost mutată pe locul actual în jurul anului 1860. De-a lungul timpului a suferit mai multe modificări și renovări. Prima renovare s-a făcut în anul 1880, iar în anul 1930 a fost mărită încadratura ferestrelor și s-a făcut tencuirea pereților din lemn, atât în interior, cât și la exterior. În anul 1956, un grup de specialiști în construcții, aflați sub îndrumarea meșterului dulgher Gavra Ioan, a restaurant biserica, redând clădirii o parte din vechea înfățișare. Interiorul bisericii păstrează o serie de ornamente cioplite în lemn, la arcul bolții, ancadramentul ușii naosului și al tindei. Predominant este motivul frânghiei.
Turnul bisericii are înălțimea de aproximativ 16 m și are formă de coif octagonal. Acoperișul navei și turnului sunt din șindrilă. Absida altarului este poligonală decroșată și prezintă trei laturi. Intrarea în biserică se face dinspre vest, biserica fiind înconjurată de prispă, pe toate laturile.
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Vârciorog se află pe Lista Monumentelor Istorice de importanță locală.
Biserica de lemn cu hramul ,,Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din localitatea Tilecuș (comuna Tileagd)
Din lucrarea: Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradiei (Godea, I., Cristache-Panait, Ioana, 1978) aflăm că biserica de lemn din Tilecuș, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, datează din secolul al XVIII-lea (anul 1785). Data construcției este menționată în pisania aflată pe grinda de sus a portalului.
Biserica are o înălțime de 21 de metri și a fost ridicată pe o fundație constituită din bolovani mari de piatră. Absida altarului este poligonală, decroșată, cu cinci laturi, turnul clopotniței este cu coif octogonal, iar acoperișul navei și turnului este din șindrilă. Pereții bisericii sunt din lemn, prezintă prispă pe latura de sud și de nord, iar intrarea în lăcașul de cult se face dinspre sud. Bârnele sunt încheiate „în cârlig”, iar galeria deschisă a turnului este marcată cu arcade duble pe fiecare latură, ceea ce demonstrează ingeniozitatea și îndrăzneala meșterilor lemnari care au ridicat biserica, frații Vasile și Toader Indrieș.
Biserica este înconjurată cu un brâu în torsadă (motivul funiei), iar portalul amintește de modelele gotice cu ciopliturile lui în formă de acoladă. Pictura din biserică a fost realizată în anul 1793 de zugravul Mihail Parocek, după cum menționează o inscripție din partea dreaptă a iconostasului. Datorită apelor care au pătruns prin acoperișul de șindrilă, pictura interioară, dominată de culoarea albastră, a fost degradată în mare parte. Biserica a avut și câteva xilogravuri, realizate de un artist talentat, Gheorghe Pop, de la Hășdata (Gherla). Una dintre acestea data din anul 1811. În prezent, în biserică se află câteva icoane pictate pe sticlă ce provin din centrul de iconari de la Nicula. În anul 1965, biserica a fost restaurată, iar între anii 2003 și 2004, a fost reînnoit acoperișul, cu bani din fondul Asociației Internaționale a Monumentelor Istorice.
Vechimea construcției, consolele deosebit de frumoase, sistemul complicat al cheotorilor de la colțurile pereților absidei („în cârlig”), brâul în torsadă, ornamentațiile portalului, de inspirație gotică etc., sunt elemente care i-au conferit statutul de monument istoric de importanță națională acestui lăcaș de cult.
Surse documentare:
Petranu, Coriolan (1931). Monumentele istorice ale județului Bihor: I. Bisericile de lemn, Tiparul tipografiei Kraft&Drotleff, Sibiu.
Godea, Ioan (1996), Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei), Editura Meridiane București.
Godea, I., Cristache-Panait, Ioana (1978), Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradiei: județele Bihor, Sălaj și Satu Mare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Oradea.
Baias, Stefan (2015), Identificarea, evaluarea și valorificarea patrimoniului cultural de lemn din județul Bihor (teză de doctorat nepublicată), Universitatea din Oradea.
www.cimec.ro
www.monumentebihor.ro
www.biserici-din-lemn.bihor.ro
www.tilecus.blogspot.ro
http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Tilecuș
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Vârciorog
www.mihaiusasului.wordpress.com
